Expediţia celor 3 moldoveni ajunge în regiuni de bon-ton

De la homari, crevete şi raci la podgorii scăldate în razele solare...

13.07.2015

Enlarge

Deşi ziua anterioară ne-a istovit de-a binelea, după câteva ore de somn adânc ne trezeam mult mai învioraţi în Poitiers, un oraş francez cu arhitectură extraordinară. Urmează, în sfârşit, zile cu mai puţini kilometri parcurşi şi mai multă savurare a aventurii din expediţia noastră.


Am început explorarea Poitiersului cu nişte ieşiri spontane în centrul urbei, unde am dat peste o frumoasă piaţă de peşte. Calmari, raci, crevete, homari – de toate puteai găsi în miezul acestui orăşel francez, de toate în stare proaspătă, fără artificii şi ambalaje fiţoase. În afara hălii, o altă piaţă cu localnici care-şi vindeau fructele şi legumele, toate produse local. N-am putut să nu cumpărăm câte ceva de pe acolo şi trebuie să recunoaştem că acele fructe s-au dovedit a fi îmbătătoare la gust.


Am luat şi un mic dejun târziu într-o cafenea din oraş, una tradiţională foarte axată pe carne, sau boucherie, cum îi spun francezii. Însă localul acela avea o ofertă foarte interesantă la prânz – plăteşti mâncarea din carne pe care ţi-o doreşti şi îţi iei tot ce-ţi mai doreşti adiţional în regim bufet, fără limite.

 

Apoi am urcat la bordul lui Opel Insignia Country Tourer şi am pornit mai departe, spre sud-vest. Consumul maşinii noastre crescuse între timp la 6.6 litri/100 km în urma rulării pe autostrăzile de mare viteză, dar expediţia asta e neiertătoare cu maşina noastră. E un cross, un galop pentru ea, care nu mai lasă loc pentru pic de eficienţă. Şi totuşi, o astfel de cifră de consum e îmbucurătoare pentru noi.

 

Drumul pe care mergeam a început a-şi schimba peisajele, căpătând tot mai multe dealuri şi podgorii prin părţi. Ca să vezi! Ne-am pomenit în arealul regiunii Bordeaux din Franţa, în zona Cognac! Chateau-uri vechi şi mai actuale, case particulare realizate în acelaşi stil al cetăţilor vinicole, pereţi albi, dealuri superbe, de parcă ar fi fost special croite pentru viţa-de-vie.

 

Noi ne-am încumetat să vorbim cu cei din Bordeaux despre Moldova şi despre vinurile ţării noastre, deşi trebuie să recunoaştem că am întâlnit cam puţini localnici pe străzile de aici. Am achiziţionat şi noi câteva vinuri de la ei, într-un schimb reciproc de valori cu cei din Bordeaux. Vom degusta mai târziu licorile de aici, după ce vom fi parcat maşina în garajul hotelului.

 

Regiunile Bordeaux şi Cognac ne-au inspirat în mod special, greu de transmis prin cuvinte. Ne-am urcat, după o lungă şedere, din nou la bordul lui Opel Insignia Country Tourer şi am pornit spre o altă regiune de bon-ton în care urma să avem popasul de noapte – San Sebastian. Drumul până acolo a însemnat vreo 250 de kilometri parcurşi pe autostrăzi frumoase şi libere, îmbibate de lumina soarelui de apus. Iar mâine vom savura Spania de-a binelea, pentru că vom avea nevoie de 2 zile pentru a traversa ţara de la un capăt la altul, pentru a ajunge la strâmtoarea Gibraltar, la capătul continentului european! Ştiţi voi ce urmează acolo, aventura de foc!

 

Sursa: www.piataauto.md